Rusia raportează creștere economică, dar datele ascund o criză sistemică, generată de sancțiuni și izolare externă

Rusia se laudă cu o creștere economică solidă și cu o monedă puternică, dar, în culise, se desfășoară un scenariu îngrijorător: inflație galopantă, sector privat sufocat, muncitori tot mai puțini și un buget de stat alimentat artificial, prin militarizare. În timp ce Kremlinul vorbește despre „stabilitate macroeconomică”, experții avertizează că economia rusă se apropie de un prag critic – care ar putea zdruncina întreaga structură financiară a țării.

Rusia se laudă cu o creștere economică alimentată de război: iluzia cifrelor frumoase

La suprafață, Rusia pare că sfidează sancțiunile și izolarea internațională. Potrivit datelor oficiale raportate de CSIS, economia rusă a înregistrat o creștere de 3,6% în 2023 și 4,1% în 2024 – rate care depășesc state membre G7. Kremlinul susține că șomajul este la minime istorice, iar rubla este cea mai performantă monedă din lume în 2024.

Însă, în spatele acestei performanțe se ascunde o realitate fragilă. Creșterea economică a fost susținută aproape exclusiv de cheltuieli militare uriașe – un soi de „keynesianism de război”, în care armata devine motorul economiei. Salariile din industria de apărare au fost majorate, au fost acordate bonusuri de recrutare, iar creditele subvenționate au umflat artificial cererea. Însă, așa cum a avertizat chiar guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, „resursele neutilizate au fost deja epuizate”.

UE și SUA vor un compromis politic, pentru a evita escaladarea războiului comercial

13:00

Europa vrea să domine lumea în domeniul cuantic – până în 2030

12:30

Inflația a depășit 9% în luna mai, iar dobânzile au atins un vârf de 21%, strangulând investițiile în sectoarele civile. Numărul falimentelor de companii a crescut cu 26% doar în 2024, iar consumul scade în ciuda creșterilor salariale aparent spectaculoase. Economia civilă suferă, în timp ce statul pompează resurse în război.

Rubla puternică: mirajul care ascunde vulnerabilitatea

Un alt paradox rusesc este forța aparentă a rublei. De la începutul anului, moneda rusă s-a apreciat cu peste 40%, devenind „cea mai performantă din lume”, conform Bank of America. Dar această apreciere nu reflectă încrederea piețelor, ci un cumul de factori artificiali: controale valutare stricte, importuri reduse drastic, rate de dobândă prohibitive și obligația marilor exportatori de a converti valută în ruble.

Această întărire a rublei a fost sprijinită și de iluzia unei posibile dezescaladări în conflictul cu Ucraina. Dar pe termen mediu, mulți analiști avertizează că rubla este supraevaluată și instabilă. Dacă Rusia va relaxa regimul valutar, ca parte a unor eventuale negocieri de pace, moneda ar putea suferi o corecție severă.

În plus, rubla puternică reduce competitivitatea exporturilor, afectând negativ veniturile bugetare. Într-un context în care prețul petrolului Ural scade sub 50 de dolari, iar veniturile din energie au scăzut cu 35%, bugetul Rusiei începe să se clatine.

Autonomie economică sau izolare periculoasă?

Kremlinul promovează o strategie de „fortăreață economică”, adică înlocuirea importurilor, redirecționarea exporturilor către China și India, suveranizarea circuitelor financiare. Însă această autonomie este doar parțială. Sectorul energetic – principala sursă de venit – este sub presiune, iar amenințările privind penuria de combustibili pe piața internă devin tot mai reale.

O problemă majoră este și criza demografică. Între mobilizări, pierderi pe front și exodul masiv al forței de muncă înalt calificate, Rusia are un deficit estimat de 2,7-3 milioane de lucrători. Lipsa personalului afectează toate ramurile economiei și face imposibilă orice relansare solidă.

În paralel, investițiile străine directe au scăzut cu 91% față de 2021. Proiecte majore precum gazoductul „Puterea Siberiei 2” sunt blocate, iar naționalizările arbitrare ale activelor străine alimentează un climat de neîncredere.