În fața unei crize a energiei eoliene offshore, cu proiecte blocate și giganți retrași, Japonia anunță măsuri drastice pentru a-și atinge țintele ambițioase de 45 GW până în 2040.
Ambițiile Japoniei în domeniul energiei eoliene offshore, esențiale pentru a reduce dependența de cărbune și gaze și a-și atinge țintele de neutralitate climatică, se confruntă cu obstacole majore. Deși guvernul vizează 45 GW capacitate până în 2040, primele trei runde de licitații au adus un impas: Mitsubishi, câștigătorul primei licitații, a semnalat pierderi de peste 300 milioane de dolari și a amânat lansarea proiectelor, iar Orsted s-a retras complet din Japonia.
Shell a redus semnificativ echipa dedicată proiectelor eoliene din arhipelag, iar companii precum RWE, Iberdrola și BP se confruntă cu întârzieri semnificative. Lipsa progresului a determinat Ministerul Comerțului și Industriei să avertizeze asupra nevoii de a importa cu 10% mai mult GNL până în 2040 pentru a face față cererii generate de centrele de date și industria semiconductorilor, un regres față de direcția de reducere a combustibililor fosili.
Pentru a revitaliza sectorul, Japonia discută modificări de impact cu jucătorii din industrie: extinderea duratei proiectelor de la 30 la 40 de ani, clarificarea legilor de cabotaj pentru a permite accesul navelor străine la zonele offshore, și conversia sistemului de tarifare de la feed-in tariff la feed-in premium, ceea ce permite beneficiarilor să profite de prețurile de piață. În plus, se explorează stimulente fiscale și subvenții pentru marii consumatori industriali dispuși să semneze contracte pe termen lung pentru energie eoliană.
Conform Reuters, deși taxele și subvențiile suplimentare pentru companiile private sunt încă incerte, investitorii au salutat deschiderea guvernului de a ajusta regulile și de a permite recuperarea pierderilor. Companii precum Mitsubishi și WB Group monitorizează îndeaproape aceste discuții pentru a decide pașii următori, în timp ce operatorii europeni precum Equinor și Total și-au păstrat prezența pe piața japoneză, pregătindu-se să intre mai puternic atunci când condițiile vor deveni mai favorabile.
Chiar dacă doar 10% din ținta de 45 GW a fost licitată, Japonia rămâne un magnet pentru investitorii interesați să capitalizeze pe tranziția energetică. Cu un plan de 800 miliarde de euro din fonduri europene (prin programul ReArm Europe) și interesul Asiei pentru aceste tehnologii, Japonia își propune nu doar să-și securizeze aprovizionarea cu energie verde, ci și să devină un lider regional în offshore wind. Însă prețurile exorbitante ale terenurilor și lipsa locuințelor pentru localnici rămân probleme sensibile; rezidenții nu beneficiază direct de noile dezvoltări, deși acestea pot schimba complet economia țării.