Atac la supremația dolarului. Christine Lagarde vede în războiul comercial un „moment global al euro”, ca alternativă la moneda americană

Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a afirmat luni că euro ar putea deveni o alternativă reală la dolarul american, aducând beneficii semnificative celor 20 de state membre ale zonei euro, dacă guvernele ar reuși să întărească arhitectura financiară și de securitate a blocului.

Investitorii globali caută alternative la dolar, iar uniunea Europeană vede în asta o oportunitate pentru euro. În ultimele luni, investitorii internaționali au redus expunerea la active denominate în dolari, fiind deranjați de politicile economice imprevizibile ale Statelor Unite. Totuși, în loc să se îndrepte spre euro, mulți au ales să investească în aur, deoarece nu au identificat o alternativă clară la dolar.

Rolul global al euro a rămas însă neschimbat de zeci de ani, în condițiile în care instituțiile financiare ale Uniunii Europene sunt încă incomplete, iar guvernele au manifestat puțin interes pentru o integrare mai profundă.

România alocă 93 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru cotizația la fondul UE care sprijină militar Ucraina

19:30

Analiză: 75% dintre antreprenorii români consideră că norocul joacă un rol important în succesul în afaceri

19:00

„Momentul euro global” – o oportunitate pentru Europa

În cadrul unei prelegeri susținute la Berlin, Christine Lagarde a declarat:

„Schimbările în curs creează oportunitatea pentru un «moment global al euro».” Ea a subliniat însă că „euro nu va câștiga influență automat – trebuie să și-o câștige.”

Pentru a realiza acest lucru, Europa trebuie să dezvolte o piață de capital mai profundă și mai lichidă, să întărească cadrul legal și să susțină angajamentul său față de comerțul deschis prin capacități de securitate solide, scrie Reuters.

Declinul dolarului și rolul geopolitic al monedei euro

Deși rolul dolarului în rezervele internaționale este în scădere de ani buni, acesta reprezintă încă 58% din totalul rezervelor, cel mai redus nivel din ultimele decenii, dar mult peste cota de 20% a euro.

Lagarde a subliniat că orice creștere a rolului euro trebuie să fie însoțită de o întărire a capacității militare europene, care să susțină parteneriatele strategice.

„Investitorii – în special cei oficiali – caută și o asigurare geopolitică: ei investesc în activele regiunilor care sunt parteneri de securitate de încredere și pot onora alianțele prin putere concretă,” a explicat ea în cadrul unei prelegeri la Hertie School.

Euro – moneda preferată pentru comerțul internațional

Lagarde a recomandat ca Europa să promoveze utilizarea euro ca monedă principală pentru facturarea comerțului internațional. Acest obiectiv poate fi sprijinit prin încheierea unor noi acorduri comerciale, îmbunătățirea plăților transfrontaliere și prin acorduri de lichiditate cu BCE.

Cu toate acestea, reforma economiei interne rămâne o prioritate majoră. Piața de capital din zona euro este încă fragmentată, ineficientă și lipsită de un activ sigur, lichid și disponibil pe scară largă către care investitorii să se orienteze.

„Logica economică ne spune că bunurile publice trebuie finanțate în comun. Această finanțare comună ar putea constitui baza pentru ca Europa să crească treptat oferta de active sigure,” a spus Lagarde.

Controverse privind împrumuturile comune

Împrumuturile comune au fost un subiect tabu pentru unele state cheie din zona euro, în special Germania, care se teme că propriul său contribuabil ar putea fi nevoit să suporte costurile iresponsabilității fiscale a altora.

Beneficiile unui euro puternic și integrat

Dacă Europa va reuși să implementeze aceste reforme, beneficiile vor fi considerabile, a concluzionat Lagarde. Intrările de investiții vor permite actorilor interni să se împrumute la costuri mai reduse, vor proteja blocul de fluctuațiile cursului de schimb și îl vor apăra împotriva sancțiunilor internaționale.

Astfel, euro are potențialul de a deveni o monedă globală de referință, dar acest lucru depinde de voința politică și de capacitatea Europei de a-și consolida atât structurile economice, cât și cele de securitate.