Prima pagină » Analiză Financial Times: cum a pierdut Ucraina sute de milioane de dolari în contracte eșuate pentru armament

Analiză Financial Times: cum a pierdut Ucraina sute de milioane de dolari în contracte eșuate pentru armament

Analiză Financial Times: cum a pierdut Ucraina sute de milioane de dolari în contracte eșuate pentru armament
Shutterstock

În plin război cu Rusia, Ucraina s-a văzut nevoită să intre în cea mai brutală piață globală: cea a armelor, arată o amplă analiză publicată de Financial Times. Cazul OTL Imports, un mic magazin de muniție din Arizona, care a semnat un contract de 49 milioane de euro cu Ucraina, ilustrează grotescul noii geografii a comerțului cu arme, se arată într-un amplu și riguros dosar de presă publicat de sursa citată. Nu a livrat nimic nici Regulus, o altă companie  a semnat un contract în valoare de până la 1,7 miliarde de dolari, în funcție de livrări, unul dintre cele mai mari acorduri de achiziții militare din timpul războiului.

Într-un context în care fiecare obuz ar fi contat, arată sursa citată, statul ucrainean a plătit sute de milioane de dolari în avans către intermediari obscuri, sperând să obțină rapid muniție și echipamente. În multe cazuri, armamentul nu a ajuns niciodată la destinație, iar Kievul a rămas nu doar cu frontul descoperit, ci și cu bugete amputate.

Conform investigației Financial Times, Ucraina a cheltuit 770 de milioane de dolari din fondurile proprii – nu din ajutoarele NATO, precizează sursa citată – pentru contracte de armament care nu s-au materializat. Aceste sume reprezintă peste 10% din bugetul anual de apărare al țării (6–8 miliarde dolari), iar pierderea lor reflectă nu doar vulnerabilitățile unui stat aflat în război, ci și limitele structurale ale economiei politice globale a conflictelor armate.

Această realitate ridică întrebări profunde: cât de sustenabil este un model de aprovizionare în situații de urgență, caracterizat de lipsă de transparență și de dependență de intermediari cu agende obscure?

Shutterstock

Shutterstock

Un „război economic” sub radar. Din Tucsón în Donbas: intermediari improvizați, într-un sistem haotic

Cazul OTL Imports, un mic magazin de muniție din Arizona, care a semnat un contract de 49 milioane de euro cu Ucraina, ilustrează grotescul noii geografii a comerțului cu arme. Fără infrastructură, fără experiență și, aparent, fără intenția de a livra, compania a primit un avans de 17 milioane de euro, dar nu a trimis niciun glonț. Ucraina a câștigat la arbitraj, dar banii nu au fost recuperați.

Aceasta nu este o anomalie, ci, mai degrabă, simptomul unui sistem grăbit, guvernat de logica „plătește acum, verifică mai târziu”. Într-o economie de război, verificările de conformitate devin un lux, iar contractele se semnează adesea pe încredere sau pe baza unor rețele informale, deseori moștenite din epoca sovietică.

Corupție, arbitrariate și „economia disperării”

Pe lângă incompetența unor parteneri externi, propriile instituții ale Ucrainei au contribuit la haos. În unele cazuri, companii străine acuză corupția și luptele interne dintre oficialii ucraineni pentru pierderile înregistrate. Rezultatul: anchete penale, zeci de contracte blocate în arbitraje internaționale și o reconfigurare tardivă a întregului sistem de achiziții militare.

Această economie de război reflectă un paradox: în timp ce soldații mor în tranșee, statele – inclusiv Ucraina – sunt nevoite să se supună unei logici comerciale crude, unde armele sunt tranzacționate ca orice altă marfă. Când cererea explodează, prețurile urcă de patru ori, iar oferta este restricționată de geopolitică și de capacitatea de producție învechită.

Războiul ca piață: o lecție pentru economiile viitorului

Ce învățăm din acest eșec strategic? Că economia modernă a războiului nu mai este guvernată exclusiv de alianțe și strategii militare, ci de piețe fluide, de speculanți de armament și de absența unor mecanisme internaționale de control și reglementare. Lipsa de capacitate de producție pentru muniție sovietică, combinată cu embargo-uri tacite și opacitatea canalelor comerciale, lasă statele în conflict la mila unei piețe anarhice.

Pentru economiile emergente sau aflate în conflict, acest episod este un avertisment: securitatea nu mai înseamnă doar blindate și soldați, ci și guvernanță economică, mecanisme de audit în timp real, parteneriate strategice predictibile și un aparat diplomatic capabil să navigheze piața armelor cu aceleași instrumente cu care negociază împrumuturi suverane.

Shutterstock

Shutterstock

Rețele improvizate și simboluri ale opulenței

După încasarea banilor, OTL nu a livrat niciun proiectil. Investigațiile realizate de Biroul de Investigații al Statului ucrainean au dezvăluit că firma nu deținea nici măcar certificările necesare pentru exportul și transportul de muniție. Cu toate acestea, fondatorul companiei, Michael Cook, părea să prospere. La scurt timp după contractul cu Ucraina, Cook a fost prezent la un târg de armament în Abu Dhabi, iar pe conturile sale de social media – ulterior șterse – apăreau imagini cu un bărbat într-un avion privat, cu fața acoperită de o cagulă neagră, sorbind dintr-un Bloody Mary și fumând o țigară.

Această imagine – un amestec de opulență ostentativă și ambiguitate morală, comentează sursa citată – ilustrează perfect una dintre fețele cele mai cinice ale războiului contemporan: aceea în care lipsa de reglementare și urgența strategică deschid calea pentru oportunismul pur. În timp ce soldații ucraineni rămâneau fără muniție pe frontul de est, un presupus furnizor își cultiva imaginea de rebel sofisticat, răsfățat de luxul unei piețe de armament globalizate.

Pe de altă parte, compania de stat ucraineană Progres, care semnase contractul cu OTL, nu a oferit explicații clare privind alegerea partenerului. A declarat însă că a obținut o decizie favorabilă din partea Centrului Internațional de Arbitraj de la Viena, în valoare de 21,3 milioane de euro, sumă care include avansul, penalități, dobânzi și cheltuieli legale. Problema, însă, rămâne aplicabilitatea acestei hotărâri internaționale pe teritoriul SUA, unde este înregistrată firma americană.

Între timp, autoritățile anticorupție din Ucraina investighează cazul, urmărind traseul banilor plătiți către OTL. Până acum, nici Cook, nici compania sa nu au fost puși sub acuzare. Avocații lor susțin că resping orice acuzație, dar au refuzat să răspundă întrebărilor detaliate adresate de Financial Times.

Regulus, un avans de 500 de milioane de euro

O altă companie inclusă în ancheta Financial Times este Regulus, care transportase până în vara lui 2022, în Ucraina mai multe avioane cargo Antonov An-124 încărcate cu vehicule BM-21, capabile să lanseze rachete Grad și cu proiectile de obuzier de model sovietic D-20. Pe parcursul anului 2023, Regulus afirmă că a livrat cu succes 70.000 de proiectile de 155 mm către Ucraina.

„Lanțul de aprovizionare era deja problematic, iar stocurile din întreaga lume erau practic epuizate”, spune Will Somerindyke, un fost broker Merrill Lynch. „Toți încercau să pună mâna pe aceleași lucruri. Era foarte asemănător cu ceea ce s-a întâmplat în perioada Covid, când prețurile pentru măști scăpaseră de sub control”.

În acest context, când Regulus i-a propus lui Oleksiy Petrov, pe atunci director al Spetstechnoexport, să furnizeze zeci de mii de proiectile de 155 mm, ucraineanul a acceptat imediat. O parte dintre aceste muniții proveneau de la un producător de stat dintr-o țară cu legături strânse cu Rusia, precizează sursa citată, țară care nu suferea de aceleași lipsuri în materie de materii prime și componente. Petrov spune că executivii Regulus au dat asigurări că se pot descurca cu orice complicații politice, cu ajutorul contactelor lor din Departamentul de Stat al SUA.

Curând, Regulus a semnat un contract cu compania ucraineană Spetstechnoexport, în valoare de până la 1,7 miliarde de dolari, în funcție de livrări, unul dintre cele mai mari acorduri de achiziții militare din timpul războiului.

Regulus afirmă că toate activitățile sale s-au desfășurat sub supravegherea Direcției pentru Controlul Comerțului cu Tehnologii de Apărare a Departamentului de Stat al SUA, autoritatea care reglementează exporturile americane de tehnologii de apărare și echipamente militare.

Spetstechnoexport susține că a efectuat plăți în avans și depozite în valoare totală de 162,6 milioane de dolari către Regulus pentru a acoperi o parte a contractelor privind obuzele de 155 mm, plus alte plăți în valoare de 14 milioane de euro.

Dar compania de stat ucraineană acuză Regulus că a încălcat termenii contractuali și că nu a returnat banii. Spetstechnoexport susține că, începând din septembrie 2024, Regulus a încetat orice contact și nu a mai răspuns scrisorilor. Oficialii ucraineni cred că Regulus a folosit avansul pentru a investi în fabrici de producție, printre altele. „Au folosit banii pe care le-am trimis… pentru a-și cumpăra active noi”, afirmă Petrov.

Spetstechnoexport încearcă acum să recupereze sumele pretinse prin arbitraj internațional.

Regulus respinge ferm aceste acuzații și susține că a continuat să livreze cantități semnificative de muniție către Ucraina. Compania afirmă că a investit într-o gamă largă de resurse logistice, inclusiv în producție și transport, pentru a putea onora contractele mari.

„Există un singur criteriu al eficienței: să aduci rapid o mare cantitate de arme pe front și să le pui la dispoziția forțelor armate. Nu mă interesează altceva.”

Compania americană susține, de asemenea, că de fapt Spetstechnoexport nu a plătit avansul contractual de aproximativ 500 de milioane de dolari — adică 30% din valoarea totală — achitând doar în jur de 100 de milioane. Regulus mai afirmă că a fost victima disfuncționalităților și a conflictelor interne dintre diferiți actori din sistemul ucrainean de achiziții.

„Sincer, simt că am fost prinși la mijloc între Ministerul Apărării și stat, și că ne-am aflat acolo din simplul motiv că am fost cel mai mare contractor”, spune Somerindyke. „Indiferent de ce se întâmplă în Ucraina, noi am continuat să livrăm.”

Potrivit acestuia, Regulus a fost nevoită să acopere din propriile fonduri diferența de avans pentru a continua livrările către Ucraina. „A fost o sursă majoră de stres financiar pentru compania noastră… ne-am îndatorat destul de mult”.

Shutterstock

Shutterstock

Mulți dintre intermediarii de arme care au năvălit în Kiev la începutul războiului nu s-au mai întors pentru a face afaceri cu Ucraina

Activistii anticorupție cred că eliminarea acestor intermediari străini este esențială pentru reducerea prețurilor și pentru evitarea înțelegerilor păguboase. Totuși, într-un moment în care Ucraina se chinuie să-și înarmeze trupele de pe linia frontului, iar administrația Trump amenință că va tăia sprijinul militar pentru țară, unii executivi ucraineni din industria de armament susțin că această abordare va dăuna autosuficienței Kievului.

„Probabil că sunt unul dintre puținii nebuni care încă mai sunt pe aici”, spune Somerindyke de la Regulus, care crede că ceea ce el numește „ineficiență birocratică” a alungat mulți intermediari străini din Ucraina.

Petrov, fost director al Spetstechnoexport, spune că intermediarii străini sunt esențiali pentru continuarea aprovizionării cu arme, deoarece își asumă riscurile financiare și logistice în locul Kievului. Oleksiy Petrov, fostul șef al uneia dintre cele mai mari companii de intermediere în armament de stat din Ucraina, afirmă că oferta companiei Regulus Global de a furniza artilerie a fost „atractivă și foarte serioasă”.

„Producătorii spun… ‘Dacă nu plătești în avans, nu-ți dau nimic’”, explică el. „Sunt mulți intermediari care spun: ‘Vom folosi banii noștri, ne asumăm noi riscurile.’”

Anchetatorii ucraineni care investighează contractele eșuate pentru armament susțin că guvernele aliate ar trebui să exercite mai multă presiune asupra producătorilor pentru a vinde direct Ucrainei, eliminând intermediarii și creând o transparență mai mare a prețurilor.

„Cu cât sunt mai mulți intermediari, cu atât e mai mare prețul”, spune unul dintre anchetatori.

Între timp, Cook, de la OTL, tânărul dealer american de arme de la care Ucraina încearcă să recupereze bani pentru muniție nelivrată, a parcurs un drum lung de la administrarea unui mic magazin de arme din Arizona. Potrivit mai multor documente de înregistrare a firmelor, americanul a înființat mai multe afaceri în străinătate, inclusiv o companie imobiliară în Kosovo și o start-up în Praga.

Cook a suferit și el o pierdere costisitoare legată de o livrare care nu s-a materializat

În iulie 2023, la puțin peste șase luni după semnarea contractului său militar definitoriu cu Ucraina, Cook s-a întâlnit în Las Vegas cu un bărbat care s-a prezentat drept fost bancher, specializat în înțelegeri în medii ostile, relatează sursa citată.

Conform unei plângeri depuse de Cook la poliția kenyană, acesta a zburat apoi în Kenya cu scopul de a cumpăra lingouri de aur în valoare de 1,2 milioane de dolari. A transferat banii vânzătorului african printr-o companie înregistrată în Wyoming. Dar, din nefericire pentru Cook, aurul – la fel ca muniția destinată Ucrainei – nu a mai sosit niciodată.

Alte articole importante
Salariu uriaș pentru noul CEO Stellantis. Câți bani va primi Antonio Filosa
Companii
Salariu uriaș pentru noul CEO Stellantis. Câți bani va primi Antonio Filosa
Antonio Filosa,  noul CEO al gigantului auto Stellantis, va beneficia de un salariu de bază de 1,8 milioane de dolari pe an. Venitul va fi completat cu bonusuri și diverse stimulente, astfel că va ajunge la peste 20 de milioane de dolari până în 2028. Câți bani va câștiga Antonio Filosa ca CEO al Stellantis […]
Lux, spionaj industrial și un film de aventuri italo-chinez care zguduie Wall Street-ul
Lux, spionaj industrial și un film de aventuri italo-chinez care zguduie Wall Street-ul
Ce au în comun yachturile de lux și spionajul industrial? Un scandal zguduie lumea afacerilor de lux, punând sub lupă producătorul italian de iahturi Ferretti, considerat o companie strategică de către guvernul Meloni. Ancheta, aflată deja pe masa procurorilor din Milano prin două dosare penale distincte, implică direct conducerea Ferretti, acționarul majoritar chinez și, indirect, […]
Conflict deschis: Trump îl avertizează pe Musk cu „consecințe serioase”
Conflict deschis: Trump îl avertizează pe Musk cu „consecințe serioase”
Donald Trump l-a avertizat pe Elon Musk cu „consecințe serioase”, după ce miliardarul a sugerat că ar putea susține candidați democrați. Relația tensionată dintre președintele american și cel mai bogat om al planetei s-a deteriorat rapid, pe fondul criticilor privind planul fiscal republican și al aluziilor legate de scandalul Epstein. Trump l-a amenințat pe Musk […]
Singapore: cel mai exigent și mai competitiv program educațional din lume își distruge studenții. Industria meditațiilor explodează
Singapore: cel mai exigent și mai competitiv program educațional din lume își distruge studenții. Industria meditațiilor explodează
Sistemul educațional competitiv din Singapore și valoarea imensă pe care societatea o acordă succesului academic afectează sănătatea emoțională a tinerilor. Studiile arată că elevii din Singapore sunt mai predispuși decât colegii lor din țările OCDE să simtă anxietate severă înainte de examene și să manifeste o teamă accentuată de eșec, transmite Bloomberg. Industria meditațiilor private, care […]
Roboții obosesc înainte să termine treaba: lipsa energiei, provocarea cheie a automatizării
Tehnologie
Roboții obosesc înainte să termine treaba: lipsa energiei, provocarea cheie a automatizării
Roboții obosesc înainte să termine treaba. Poate părea banal, însă problema vine din lipsa energiei. Un robot care a alergat un semi-maraton în Beijing a trebuit să-și schimbe bateria de trei ori pentru a ajunge la final.  Bateria nu mai e suficientă: roboții obosesc înainte să termine treaba Într-o performanță impresionantă, un robot a parcurs […]
Fascinația americanilor pentru „vara europeană” rezistă. „O vacanță în Europa face mai mult decât 100 de ședințe de terapie”
Fascinația americanilor pentru „vara europeană” rezistă. „O vacanță în Europa face mai mult decât 100 de ședințe de terapie”
Criza economică, inflația persistentă, volatilitățile de pe piețele financiare și incertitudinile politice par, în mod paradoxal, să nu țină în loc visul americanilor de a trăi „vara europeană”. Deși mulți se declară îngrijorați de direcția economiei sub administrația actuală, Europa rămâne o destinație de top pentru vacanțele din 2025 — un fenomen care spune multe […]
OSZAR »