A renunțat lumea la culorile calde și intense? Tendința spre tonuri neutre în design și marketing, analizată de experți

De la brandingul de lux, până la gadgeturi tehnologice, de la amenajările imobiliare, până la alegerile vestimentare, o tendință discretă, dar deja larg răspândită, a cucerit industriile și continentele: preferința în creștere pentru tonuri neutre și desaturate. Griul, bejul, albul și negrul au devenit limbajul dominant în marketing și design, înlocuind culorile calde și saturate – roșu, verde, albastru – care au dominat decenii întregi.

Cercetătorii în marketing și comportament spun, pentru Newsweek, că această schimbare nu este doar estetică, ci reflectă aspecte psihologice și culturale profunde, oferind indicii despre viața modernă.

Psihologia tonurilor neutre: calm și control în vremuri tulburi

„În perioadele de incertitudine, incluzând crize economice, anxietate climatică și suprasolicitare digitală, tonurile neutre oferă un sentiment de calm și control,” explică Gomathy Lakshminarayanan, cercetător în comportament cu peste 20 de ani de experiență la companii precum Kantar și Aditya Birla. „Ele acționează ca un zgomot alb vizual, creând siguranță psihologică și simplificând mediul înconjurător.”

România alocă 93 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru cotizația la fondul UE care sprijină militar Ucraina

19:30

Analiză: 75% dintre antreprenorii români consideră că norocul joacă un rol important în succesul în afaceri

19:00

Această tendință spre neutralitate, în special griul, reflectă mai mult decât gusturi schimbătoare. Este, potrivit lui Lakshminarayanan, un barometru al anxietății colective și o oglindă a identităților noastre digitale, atent construite.

Estetica minimalistă, odinioară apanajul brandurilor de lux, a devenit omniprezentă în produsele de consum și designul interior, simbolizând aspirație, siguranță și ordine într-o lume haotică.

Evoluția culorilor în timp: de la diversitate la monocromie

Această schimbare culturală a fost ilustrată clar printr-o postare virală pe Instagram, realizată de utilizatorul @das.archivee, care a comparat paletele vibrante și diverse ale decadelor trecute în mașini, case, modă și filme cu vizualurile monocrome și reci de astăzi.

Postarea a făcut referire la un studiu din 2020, care a analizat peste 7.000 de obiecte din colecția Muzeului Științei din Marea Britanie, evidențiind o desaturare constantă a culorilor în produsele de consum încă din secolul XIX, accelerată în secolul XX de producția în masă, care a favorizat uniformitatea și reducerea costurilor.

„În 2020, griul a fost cea mai frecventă culoare în produsele noi de consum,” subliniază postarea, evidențiind dominația tonurilor neutre în viața modernă.

Creatorul postării a declarat pentru Newsweek: „Am selectat imaginile, dar nu le dețin personal.”

Minimalismul ca răspuns la schimbările rapide

Lakshminarayanan consideră această evoluție nu ca pe o pierdere a creativității, ci ca pe o adaptare psihologică.

„Există un element aspirațional care alimentează această tendință. Paletele minimaliste au devenit asociate cu luxul, rafinamentul și atemporalitatea, toate calități la care oamenii aspiră într-o eră definită de schimbări rapide.”

Brendán Murphy, director creativ global la Lippincott – compania din spatele unor designuri iconice precum panglica Coca-Cola și logo-ul Starbucks a spus pentru Newsweek că această conservare a culorii marchează o ruptură puternică față de expresia vibrantă a trecutului.

„Astăzi, lumea designului interior este dominată de fibre naturale bej, pereți off-white, electrocasnice din oțel inoxidabil și recipiente din sticlă pentru alimente,” explică Murphy. „În trecut, în societățile dominate de clasa mijlocie și muncitoare, culoarea compensa lipsa altor bunuri.”

El leagă această retragere a culorii de semnalizarea economică și consumul de masă. Pe măsură ce brandurile premium au adoptat brandingul minimalist pentru a transmite sofisticare, brandurile mai accesibile au urmat exemplul pentru a emula această imagine aspirațională.

„Ceea ce a început ca un diferențiator a dus la uniformizarea masivă a produselor noastre fizice,” spune Murphy.

În trecut, culoarea avea și o funcție practică, combinată cu modele și texturi, ajutând la mascarea imperfecțiunilor din tapet sau covoare. Acum, ceea ce Murphy numește „efectul Crate and Barrel” înseamnă că produsele sunt concepute pentru a fi înlocuite rapid, curate și pregătite pentru a fi împărtășite pe rețelele sociale.

„În timp ce exprimarea individuală te făcea unic, noi, ca specie, suntem tribali și tindem spre conformism,” adaugă el.

Neutralitatea ca limbaj cultural comun

Lakshminarayanan confirmă că neutralitatea a devenit un cod cultural împărtășit.

„Social media a amplificat presiunea de a prezenta identități curate, necontroversate. Estetica neutră este un limbaj sigur și sofisticat care evită riscurile și are un apel larg, fără a polariza.”

În timp ce spațiile fizice devin tot mai „tăcute” cromatic, Murphy observă că viața noastră digitală a absorbit toată această culoare eliminată.

„Se pare că toată culoarea a fost extrasă din mediul fizic și concentrată în lumea virtuală,” spune el. „Lumea noastră de fantezie nu mai este trăită prin postere pe pereții dormitorului, ci în postările de pe social media, conversații și aprecieri.”

Această divergență între spațiile digitale și cele fizice reflectă dualitatea existenței moderne: supraîncărcare online și dorința de simplitate offline.

„Nu am pierdut dragostea pentru culoare,” concluzionează Lakshminarayanan, „ci am redefinit ce înseamnă stabilitate, gust și statut în mediile noastre.”

Această schimbare subtilă, dar profundă, în modul în care percepem și folosim culoarea dezvăluie mult despre psihologia și cultura contemporană, invitând la o reflecție asupra echilibrului între expresie și liniște în viața noastră de zi cu zi.